Pielea sufera si dupa lasarea intunericului : efectele nocive ale UV continua si dupa expunerea la soare

Despre expunerea solara avem impresia ca stim totul, insa, iata, un studiu efectuat de o echipa de cercetatori de la Yale sustine ca o mare parte din efectele nocive ale radiatiilor ultraviolete (UV) asupra pielii se manifesta la ore distanta dupa expunerea la soare.

Expunerea la lumina UV solara sau furnizata de solarul din cabinetele cosmetice poate degrada AND-ul din melanocite, celulele care produc melanina (care da culoarea pielii). Aceasta vatamare este o cauza principala in declansarea cancerului de piele, de altfel, cea mai comuna forma de cancer din America; daca este sa fim impartiali, e drept, nici litoralul românesc nu duce lipsa de piei arse sau inegrite excesiv de soare. In trecut, expertii credeau ca melanina protejeaza pielea blocând actiunea daunatoare a luminii UV. Dar, totodata, exista si studii care sugereaza ca melanina a fost asociata cu distrugerea celulelor pielii.

In studiul despre care vorbim in acest material, Douglas E. Brash, profesor de terapie radiologica si dermatologie la Yale School of Medicine, si co-autorii sai au expus luminii UV a unei lampi atât melanocite umane cât si melanocite din pielea unui soarece. Radiatia a provocat o un tip de avarie a ADN-ului cunoscuta sub numele de cyclobutane dimer (CPD) care modifica informatia cuprinsa in AND, impiedicând-o sa fie citita corect. Spre surprinderea cercetatorilor, melanocitele nu doar ca au generat aceasta eroare, CPD, pe moment, dar au continuat sa o faca si la ore bune distanta de la expunerea la lampa cu lumina ultravioleta.

Aceasta descoperire arata ca melanina are atât rol carcinogenic cât si de protectie. Profesorul Brash adauga: „Daca te uiti cu atentie la pielea adulta, melanina chiar protejeaza impotriva daunelor asupra ADN-ului. Chiar actioneaza ca un scut. Dar face si bine si rau, deopotriva.“

Pasul urmator al cercetarii a constat in blocarea repararii naturale a AND-ului in mostrele de soarece. S-a descoperit ca jumatate din cantitatea de cyclobutane dimer din melanocite era produsa in intuneric. In cautarea unei explicatii coerente pentru aceste rezultate, s-a descoperit ca lumina UV activa cele doua enzime care se combina pentru a stimula un electron in melanina. Energia generata in urma acestui proces a fost transferata AND-ului in intuneric, modificâd ADN-ul in exact acelasi fel in care acesta era modificat si in timpul expunerii la soare, in timpul zilei.

Concluzia acestei cercetari pentru noi, cei care suntem interesati de o expunere fara pericole la soare, este ca acest proces secundar nociv al expunerii la UV poate fi combatut prin folosirea unui tip de crema cu protectie UV noctura, post expunere, care sa blocheze transferul automat de energie care poate modifica informatia din ADN.